Localizare

           Situată la confluenţa Râului Mare cu Streiul, Depresiunea Haţeg (310 m - 350 m altitudine) se află la întâlnirea a trei drumuri care fac legătura între regiunile principale din sud-vestul Transilvaniei.
Teritoriul administrativ al oraşului Haţeg, singura aşezare urbană a întregii zone, de altfel şi centrul social şi economic al Ţării Haţegului, se întinde pe o suprafaţă de 61,6 kmp, în care se includ şi localităţile Nălaţ, Silvaşu de Sus şi Silvasu de Jos.
Cadrul natural este deluros-muntos, ca o fortificaţie naturală aparată de Munţii Orăştiei la est, Parâng la sud, Retezat la vest şi Poiana Ruscăi la nord, formand însuşi nucleul statului dac şi al Daciei romane. Exista totodată şi o reţea hidrografică foarte densă.
Potenţialul turistic al zonei este deosebit şi impresionează orice trecător prin aceste meleaguri, prin frumuseţea locurilor şi a oamenilor săi.

Repere istorice

           Prima menţiune documentară despre Haţeg, cea din 1247, se regăseşte în celebra Diplomă a cavalerilor ioaniţi. Aşezarea are o veche istorie, fiind încă din sec. XIII reşedinţa cnejilor români locali, încadraţi în Voievodatul lui Litovoi; în anul 1404, devine district şi castru, iar în 1457 cetate regească, ce a trecut ulterior în posesia principilor ardeleni. Din 1669 este învestit cu magistratură autonomă, cu doi deputaţi în Dietă, ca apoi să devină oraş militar, în 1764, prin înfiinţarea unei companii grănicereşti româneşti, care avea ca principal scop apărarea graniţei de sud a Imperiului Austriac.

Căi de acces

            Haţegul este accesibil pe şosea dinspre Caransebeş (DN68) şi dinspre Simeria sau Petroşani (DN66). Cea mai apropiată staţie de cale ferată este la doar 3 km de oraş, în localitatea Subcetate. Distanţa faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, Deva, este de 40 km.